Voice Over la lucru

Voice Over la lucru. Episodul 2. Stiluri predominante (textele scurte) Partea 1

Spot radio- TV, brand signature, continuity, promo, trailer, bumper, promper, tag, filler, ident, tapspot, PSA, jingle, instore)

Voice Over la lucru. În acest articol, discutăm puțin despre stilurile predominante de care aminteam în articolul precedent, la care să vă așteptați atât la o probă de voce, cât și la un proiect de voice-over pentru care ați fost ales. Rețineți cuvântul predominant. Prin asta înțelegem și că un stil are mai multă căutare la un moment dat, dar și că un text de reclamă radio, de exemplu, e un test bun pentru a evalua potențialul unei voci și deci, să-l găsiți ”la probă”, într-un casting. Apropo, sunteți ok ca de-acum să fiți numiți generic ”voce”?

Le luăm pe rând și începem cu textele scurte.
Exemple de texte scurte: spot radio, TV, brand signature, continuity, promo, trailer, bumper, promper, tag, filler, ident, tapspot, PSA, jingle, instore.
Fun fact: și textele scurte pot avea versiuni și mai scurte.
Le-am lăsat în limba engleză cam pe toate, pentru a vă încuraja să căutați singuri mai multe informații despre fiecare specie. Vă recomand călduros să aflați ce sunt fiecare dintre ele, să-i studiați pe ”clasici” la lucru și să furați meserie de la ei. Mimetismul uneori ajută la învățarea unei lecții mai bine decât analiza și descrierea fenomenului.
Am omis IVR-ul din exemplele notabile, pe care l-am considerat mai potrivit pentru textele lungi și voi explica atunci de ce am optat așa.

Caracteristici generale:
– anunță/vând/promovează/informează despre un produs/serviciu/eveniment/program etc.
– au o durată între 3-5 secunde, până la 60-90 de secunde
– timpul nu e niciodată de partea vocii
– cuvintele sunt puține oricum, interpretarea e totul
– principalele medii de difuzare: radio, tv, online, cinema, în magazine, și mai nou, în așteptarea unui operator uman la telefon
– vocea principală fie poartă toată responsabilitatea construirii mesajului, fie participă la construirea mesajului împreună cu muzica și inserțiile de efecte sonore, de dialog între alte voci sau actori, de imagini, de clipuri video.

Greșeli des întâlnite la începători (și..vai!…uneori și la vocile cu experiență):
-nu ascultă ”vocea interioară” a proiectului. Ea îți șoptește dacă să fii deschis și vesel, ironic, dar nu cinic, rapid, dar nu plat, moale, dar nu dezumflat, șoptit, dar nu indescifrabil, vocal, dar nu țipat, țipat, dar nu mecanic, neutru, dar nu fals. De cele mai multe ori, vocea primește câteva indicații de început, sau poate există un ghid în română sau altă limbă, care ”rezolvă” orice problemă de interpretare. Dar vocea trebuie să facă dintr-o schiță, o prezență de impact și dintr-o sursă de inspirație, o interpretare care să funcționeze în limba română.

-se aruncă în orice poveste la fel, indiferent dacă e vorba de medicamente pentru pensionari, mașini de lux, maraton caritabil sau dulceață de afine. Textele scurte nu sunt toate versurile aceluiași cântec. Rafinament, copii!

-nu înțeleg sensul textului pe care îl citesc. Pur și simplu.

-nu vin încălziți vocal pentru lucru. Dicția nu e totul, deși dacă ți se plimbă limba prin gură e amuzant doar de câteva ori. Dacă ai un gât înfundat și inflexibil, eventual și uscat, iar bonus un nas înfundat, vei scoate și alte sunete (neplăcute) pe lângă cele urmărite, și care nu se pot salva cu șarm sau consoane perfect mușcate. În plus, inginerul de sunet te va pune să reiei până când ai un sunet curat (yey, ne mutăm la studio!). Mai grav e când vii după un party și vocea sună ca un difuzor spart uitat în frig. Se va termina cel mai probabil prost și pentru o carieră la început (pentru prima impresie de neglijență și nepăsare) și pentru orice profesionist care mai vrea să muncească (cineva, studioul, va suferi inclusiv financiar dacă proiectul iese prost la sfârșit).

-nu-și cunosc vocea, nu știu să-și controleze vocea, nu știu să respire. Antrenament!!

-accentuează cuvinte și fac pauze nenatural în propoziție (la fiecare un cuvânt, două). Pauza și accentul reprezintă un vid, respectiv un vârf de sunet/ritm. Sunt mijloace artistice, utilizați-le cu măsură, inteligență și gust.

-atacul textului este neangajat. Intrarea e atât de lipsită de prezență că pare neglijentă. Nu risipi cuvintele, sunt prietenele tale, sunt cârja ta, au caracter, carne, viață, muzică, poezie, inteligență, relief, legături, sensuri, nuanțe. Nu ai când să urci într-un promo de 30 de secunde. Dacă începi jos și moale și timid și cu juma de gură și intimist, și eventual, muzica să facă un contrast prost cu tine, tu părând pe lângă subiect, în cel mai rău caz, sau o cantitate neglijabilă în cel mai bun caz, dacă muzica e peste tine ca aport, sens și intensitate.

-nu țin cont că mai există și muzică, și imagini, și sunete care vor fi adăugate poveștii finale.

-n-au structură în interpretare. Început-mijloc-sfârșit. Problemă-întrebare-soluție. Emoție-rațiune-armonie. Suspiciune-confirmare-informare. Jos, în picioare, în zbor. Există o poveste și în 15 secunde. Descoperiți-o și aduceți-o publicului.-nu sunt cu mintea la lucru. Aici e greu și delicat. Probleme sunt peste tot. Fii sensibil cu tine și matur cu oamenii cu care colaborezi și amână sau anulează, dacă nu poți să faci efortul mental de a te concentra la lucru. Dar odată ce ți-ai asumat că vii, ține minte că vei fi luat de bun și plătit în așteptarea unui final fericit.

Acesta a fost lista ”păcatelor” începătorilor când au un text scurt pe mână. Rămâneți cu ochii pe blog pentru partea a doua din episodul 2: textele lungi. Pe curând! ( Episodul 3 aici) (Episodul 1 aici)

Andreea

__________
Este interzisă reproducerea integrală a textelor de pe acest site fără acordul autorului. Este permisă reproducerea parțială a textelor de pe acest site în limita a 300 de caractere fără un acord special din partea autorului, însă numai cu menționarea obligatorie a sursei.